‘O tiempe’
Comma nu’ raggio e sole
corre ‘mmieze all’acqua
cercanno pe’stu ciele
‘na via sicura pe’ passà,
accussì ‘int’a tempesta,
ll’anema mia stracca
vò luce pe’na feneste’
e ‘n’anema pa’mpastà.
Pecché chin’e tristezza
sento ‘ll’aria e ‘o core’?
Pecché tanta’bellezza
e ‘a vita addà mancà?
Ma’ritto tanti ’ccose’
‘o tiempe, ‘na’mezora:
c‘a vita è fatta a’rrose
e je’nu’saccio’stampà.
Aggiu’ditto: ammore,
stiennele tu ‘sti’ttele,
‘sti’llenzole sporche
bone solo pe’fforche.
Famme sentì ‘ll’ardore,
stracciale tu ‘sti’vvele
c’affonneno ‘bbarche
e’affocan‘ll’umanità.